Celebrat drept cea mai importantπ sπrbπtoare religioasπ, alπturi de Crπciun, Pa║tele are loc dupπ o datπ calculatπ, εn cadrul bisericii ortodoxe romΓne, conform calendarului vechi, ceea ce explicπ decalajul fa■π de calendarul catolic. Aceastπ mare sπrbπtoare religioasπ este εnso■itπ de o serie de obiceiuri, ca de pildπ acela de a picta ouπle.
Artπ strπbunπ, decorarea ouπlor de Pa║te, este o muncπ artizanalπ rπspΓnditπ εn toate regiunile ■πrii. Culorile vegetale sau chimice, ca ║i motivele decorative (geometrice, figurative) corespund unor semnifica■ii precise. Ouπle sunt εn general vopsite εn ro║u, dar pot fi decorate ║i cu scene miniaturale, reprezentΓnd subiecte religioase sau legate de via■a agricolπ, executate cu minu■ie, εn culori vii, care simbolizeazπ rena║terea ║i imortalitatea. Modelele decorative sunt aplicate pe ouπle fierte tari sau golite, dupπ tehnici diverse, de exemplu εn relief, ca εn Vrancea, sau, mai recent ║i prin adaos de mπrgele, ca εn Bucovina. Pentru a putea fi pπstrate un timp mai εndelungat, ouπle decorate de Pa║te sunt cΓteodatπ ║i din lemn, ca εn nordul Moldovei, sau din lut, ca εn Transilvania.
Cu prilejul Pa║telui, romΓnii pregπtesc o masπ deosebitπ, cu diverse specialitπ■i din miel (ciorbπ din cap de miel, fripturπ, drob) ║i εmpart εntre prieteni ║i εn familie cozonac ║i pascπ, decorate cu nuci sau stafide. PΓinea sau cozonacul au adeseori o valoare de ritual εn marile sπrbπtori religioase sau εn principalele evenimente ale vie■ii. Prezentat εn forme diverse, cozonacul fπcut cu drojdie de bere este ║i astπzi copt εn unele sate εn cuptorul din vatrπ. Simbol al eternitπ■ii al transmiterii tradi■iilor dintr-o genera■ie la alta ║i al familiei, vatra este elementul cel mai important din casa ■πrπneascπ, εn jurul cπruia se reunesc to■i membrii familiei ║i prietenii lor.
